Citiți și partea întâi a articolului, aici: http://oshojoy.ro/osho-despre-constienta-si-oxigen-i/
Ai explicat faptul că absorbţia sporită de oxigen ne ajută să fim mai alerţi. Când intru în meditaţie profundă, corpul meu devine inert iar respiraţia superficială, ceea ce duce probabil la o cantitate mai mică de oxigen în corp.
De fapt, când respiraţia a atins intensitatea sa maximă şi este creată o distanţă între tine şi corpul tău, când părţile tale somnoroase şi cele trezite par să fie separate una de alta, atunci vei începe să te mişti spre partea ta trezită. În această fază corpul încetează să mai aibe nevoie de oxigen. Acum e bine ca corpul să se ducă la culcare, să devină inert, ca şi mort. Acum, forţa ta de viaţă nu se mişcă înspre corp, în schimb începe să se mişte înspre suflet.
Corpul este cel care are nevoie de oxigen; sufletul nu are nevoie de oxigen, de fapt. Urmăreşti ce spun¬? Corpul are nevoie de oxigen; iar când forţa ta de viaţă se mişcă spre suflet, corpul are nevoie de o cantitate minimă de oxigen – doar atât cât să îl ţină în viaţă. Nu are nevoie de mai mult decât minimul, şi îţi va întârzia progresul dacă corpul primeşte mai mult oxigen în această etapă.
Deci este aşa cum ar trebui să fie, respiraţia încetineşte şi devine rară şi imperceptibilă. Respiraţia a fost de folos pentru a trezi energia, şi, odată ce energia e trezită, respiraţia încetează să mai fie de folos. Acum corpul tău se poate descurca cu o respiraţie minimală. Şi astfel, vor fi momente când va ajunge să se oprească complet. Trebuie să se oprească. De fapt, când atingi punctul de echilibru corect, pe care îl numim samadhi, respiraţia va înceta.
Oxigenul era necesar în etapa iniţială. E ca şi cum aş roti cheia în lacăt pentru a deschide uşa. Trebuie să mai rotesc cheia chiar şi după ce şi-a făcut treaba? Acum cheia este inutilă. Atârnă de lacăt iar eu sunt în interiorul camerei. Poţi întreba de ce nu folosesc cheia când sunt în cameră. Nu, cheia şi-a servit scopul; era menită doar pentru a intra în cameră.
Câtă vreme kundalini nu se trezeşte, va trebui să foloseşti cheia respiraţiei cu toată puterea ta. Dar imediat ce s-a trezit, respiraţia devine nenecesară. Acum, când eşti în călătoria interioară, corpul tău va cere foarte puţin oxigen. Atunci nu va trebui să-ţi foloseşti voinţa pentru a opri respiraţia; ea va încetini de la sine. Va încetini până la oprire, şi va veni un moment când totul va părea că a ajuns la un punct de linişte. De fapt, acesta este momentul – când respiraţia se opreşte la jumătatea drumului dintre inspiraţie şi expiraţie – când eşti într-o stare de echilibru complet, când eşti în extaz sau samadhi.
Chiar în acest moment cunoşti existenţa – nu viaţa.
Osho, In Search of the Miraculous (În căutarea miraculosului)
(Sursă web::http://www.activemeditation.com/ActiveMeditations/DynamicStage1/OxygenAwareness.html)
Traducere: Marius Lazăr
Copyright, versiunea în limba română: Osho Joy