Pierdut în pauza – Osho, despre etapa de STOP a Meditatiei Dinamice….

În a patra etapă  [a Meditației Dinamice] este doar conștiința. Dar dacă conștiința nu are memorie – este pur și simplu – cum vom experimenta acest lucru?

O poți simți ca pe o pauză. Memoria înregistrează doar pauza. Memoria ta a existat până la un anumit moment, apoi a fost o pauză; apoi a început din nou.  Această pauză o simți după aceea. Pauza, intervalul, devine amintirea ta. Memoria noastră înregistrează evenimente și acest interval, vid, este un mare eveniment. Acesta este fenomenul.

Ce anume îl înregistrează?

Memoria ta, mecanismul tău.

Deci memoria funcționează pe timpul perioadei de pauză?

Mecanismul tău este mereu pregătit să înregistreze totul.  Acest casetofon de aici, funcționează. Va înregistra și când vorbim și când nu vorbim. Tăcerea este și ea înregistrată, pentru că mecanismul este mereu acolo. Înregistrează totul și este chiar și mai fin, mai sensibil, mai intens.  Mașina asta poate greși atunci când suntem tăcuți. Evenimentul care este înregistrat este o povară, o tensiune. Pauza este un interval calm, extatic, este dyana (meditație- n.tr.).

De fapt, nu poate exista nici un fel de experiență spirituală; nu poate exista decât intervalul. Persoana care experimentează nu era acolo. Așa că nu poți să folosești terminologia experienței. Experimentezi un moment de lipsă a experienței: o pauză totală.

Orice gen de indicație e sortit să fie negativ, pentru că limbajul este inadecvat; este doar o alegere între greșeli. Așa că orice tip de religie sau limbaj sunt la fel de eronate, pentru că pauza nu poate fi exprimată. Dar poate fi simțită, iar simțirea nu are limbaj sau cuvinte.

Cum și de ce se întoarce egoul după meditație?

Se întoarce pentru că întreg mecanismul și părțile sale sunt acolo. A fost ca și cum ai ieșit afară din casă și apoi te întorci. Dar acum nu mai poți fi aceeași persoană, înapoi în aceeași casă, pentru că ai cunoscut ceva dincolo de ea.

Cu cât devine mai ușor să ieși și să intri, să ieși și să intri, cu atât mai mult vine o nouă etapă în care nu ești nici afară, nici înăuntru. Le transcenzi pe ambele. Acesta este apogeul, acesta este samadhi-ul.  Când vii și pleci în mod repetat, și transcenzi asta, începi să fii martorul acestor plecări și veniri – starea meditativă și nemeditativă a minții.

Când începi să le observi, atunci coboară acolo o conștiență tăcută.

Când devii conștient în mod tăcut de asta, atunci survine explozia finală.

Treci dincolo de interior și exterior. Asta înseamnă că tu însuți dispari în această explozie.

Acum nu mai există înregistrare pentru că mecanismul s-a dizolvat. Acesta este punctul de nirvana brahma, upalabodhi, moksha sau cum vrei să-i spui. Acesta nu a fost și nu poate fi înregistrat.

După asta, mai trăiești în trup?

Desigur, pentru că funcționarea trupului este un alt proces. Există de la sine și are un proces al său. Cineva poate să traiască în el sau poate ieși din el. Pentru noi (din exterior, n.tr.) pare că cineva trăiește în casă, dar pentru cel care stă acolo, acum nu mai există casă.

Corpul este acolo, dar nu așa cum îl simțim noi. Tot universul devine corpul.

Sursa foto: http://www.freeimages.com

Dar există încă un corp individual?

Nu, nu. Asta e totul pentru noi. Această a cincea etapă, de fiecare dată când vorbim despre ea, devine o încurcătură. Așa că nu poate fi explicată niciodată.

Deci, în a cincea etapă este explozia conștienței individuale, sau cum vrei să-i zici?

Explozia a tot, și a totului care erai: memoria, intelectul, egoul, personalitatea ta, ființa ta și sufletul tău. Tot ceea ce erai nu mai este la fel acum. Pur și simplu treci dincolo de asta. Nu mai există nici un ”eu”. Devii totul. Acesta este punctul stării de Brahman, al conștiinței cosmice.

Metoda și ghidarea te pot duce doar până la satori, până la etapa a patra. A cincea este dincolo de orice metodă, și doar ea. Acea conștiență tăcută este întotdeauna mai presus de ghidare. Ori se întâmplă ori nu se întâmplă.

Ești conștient de explozie?

Nu, nu. Nu se pune problema de conștiență sau ne-conștiență.

Buddha a fost întrebat de multe ori, aceeași întrebare, în fiecare zi: ”Ce se întâmplă cu persoana iluminată? Unde se duce? Există ea sau nu?”

El a spus: ”Este irelevant – nu întrebați.” El a clasificat unsprezece întrebări care nu trebuiau puse, și aceasta era una dintre ele. Nu înseamnă că Buddha nu știa răspunsul, dar pentru că orice tip de afirmație era sortită să creeeze noi încurcături…

Osho: Early Talks

(Sursa web: http://www.activemeditation.com/ActiveMeditations/DynamicStage4/Gap.html)

Copyright© OSHO International Foundation

Copyright, pentru versiunea în limba română: Osho Joy Meditation Center

Traducere și adaptare din limba engleză: Marius Lazăr

Atenţie: dacă doriţi să republicaţi (parțial sau integral) acest articol, vă rugăm să adăugaţi la finalul articolului:

”Articol preluat de aici: http://oshojoy.ro/pierdut-in-pauza-osho-despre-etapa-de-stop-a-meditatiei-dinamice/”

Comenteaza cu profilul de Facebook :