• Studiu stiintific: meditatia, longevitatea si telomerii

    Posted on January 10, 2015 by in Meditatia si stiinta

    După un articol original, în limba engleză, disponibil aici.

    Imaginea înțeleptului bătrân dar cu aspect tineresc care meditează pe un vârf de munte s-ar putea să fie mai aproape de realitate decât credeți, conform unui nou studiu, care a descoperit că după o ședere de trei luni la o retragere meditativă, oamenii au prezentat nivele mai ridicate ale unei enzime asociate cu longevitatea.

    Studiul este preliminar și nu a arătat că meditația prelungește efectiv viața, dar descoperirile sugerează un mod posibil prin care ar putea să o facă.

    Cercetătorii conduși de Tonya Jacobs, de la Universitatea din California-Davis, au comparat 30 de participanți la o tabără de retragere meditativă de la Shambhala Mountain Center din Colorado, cu un grup de control similar, dintre cei aflați pe lista de așteptare pentru tabără. Participanții au meditat timp de șase ore pe zi, pentru trei luni. Meditația lor s-a centrat pe atenția conștientă (Mindfulness, în lb.engleză) – de exemplu, focalizarea doar pe respirație, în momentul prezent – și pe bunătatea plină de iubire și creșterea compasiunii față de ceilalți (mai multe detalii, aici.).

    TELOMERI-Copia-300x168

    Sursa foto: http://www.meteoweb.eu/

    După intervenția din cele trei luni, cercetătorii au descoperit că meditatorii aveau în medie cu 30% mai multă activitate a enzimei telomerază, decât cei din grupul de control. Telomeraza este responsabilă pentru repararea telomerilor, structurile localizate la capetele cromozomilor, care asemenea vârfurilor de plastic de la capătul șireturilor, împiedică cromozomul să se descompună. De fiecare dată când o celulă se reproduce, telomerii ei devin mai scurți și mai puțin eficienți în protejarea cromozomului – acest lucru, cred cercetătorii, este o cauză a îmbătrânirii. Pe măsură ce cromozomul devine din ce în ce mai vulnerabil, copierea celulelor devine tot mai cețoasă și în cele din urmă încetează, când telomerii se dezintegrează complet. Telomeraza poate atenua – și posibil chiar opri – îmbătrânirea celulelor.

    ”Ceva din faptul de a fi într-o retragere timp de trei luni a schimbat [cantitatea] de telomerază din grupul din tabără.”, spune Elizabeth Blackburn, unul din autorii studiului, care a câștigat un Premiu Nobel pentru munca ei anterioară asupra telomerazei. ”Noi nu am dovedit că a fost meditația [cea care a dus la această schimbare]. Multe lucruri s-au întâmplat pe parcursul retragerii. Dar lucrul interesant a fost că schimbările pe care le-am văzut au mers de o manieră măsurabilă mână în mână cu schimbările în starea de bine și în înfățișarea oamenilor (pentru mai multe detalii, aici).

    Cu alte cuvinte, oamenii cu nivele mai ridicate de telomerază au prezentat deasemenea îmbunătățiri la nivel psihologic. La participanții la retragere care nu au prezentat nici o îmbunătățire la nivel psihologic, telomeraza nu a fost mai ridicată decât la cei din grupul de control (Cercetătorii nu au putut compara nivelele de telomerază în ambele grupuri înainte și după tabără, din motive logistice.)

    ”Este un studiu foarte bun, cu rezultate interesante în ce privește implicațiile pentru sănătate,” spune Alan Marlat, un profesor de psihologie la Universitatea din Washington, care a studiat meditația zeci de ani, dar nu a fost implicat în această cercetare.

    Desigur, relația dintre sănătate și telomerază este complexă. Într-un studiu recent pe șoareci, realizat de cercetători de la Harvard, aceștia au descoperit că nivele abundente de telomerază au inversat semnele îmbătrânirii, restabilind blana cenușie și fertilitatea, crescând mărimea creierului și ascuțind percepția parfumului. O activitate prea mare a telomerazei poate deveni totuși o problemă. O celulă care se reproduce la nesfărșit pare un lucru bun la început – acea celulă va fi nemuritoare. Dar asta e exact ce se întâmplă cu celulele canceroase – multiplicarea infinită. ”Dacă nivelele de telomerază ajung prea ridicate, acest lucru [este asociat] cu cancerul,”, spune Clifford Saron, cercetător științific asociat la Centrul pentru Minte și Creier (Center for Mind and Brain) de la Universitatea din California-Davis și co-autor al noului articol. El notează, totuși, că diferența este de o magnitudine de câteva ori mai mare – deci meditația nu ar putea să cauzeze cancerul (mai multe detalii, aici.)

    Deci cum afectează meditația mașinăria reproducerii celulare? Probabil prin reducerea stresului, sugerează cercetătorii. Stresul psihologic sever – în special în perioada timpurie a vieții și în absența suportului social – a fost pus în conexiune cu o sănătate mai slabă, cu un risc mai mare de boli de inimă, de infarct și de anumite forme de cancer. Acest lucru se datorează cel mai probabil efectelor negative ale nivelelor ridicate de hormoni de stres asupra creierului și a corpului. Reducând hormonii de stres, meditația contribuie poate la a avea telomeri mai sănătoși.

    Într-un studiu publicat acum câțiva ani în Lancet Oncology (articolul original a fost publicat în decembrie 2010, n.tr), cercetătorii au comparat 30 de bărbați înainte și după adoptarea unor schimbări în stilul de viață ca urmare a diagnosticului de risc redus de cancer la prostată. Pacienții au început să mediteze, au trecut la un regim sănătos bazat pe plante, au făcut sport și au mers la un grup de suport. Ca și noul studiu, articolul din Lancet Oncology a descoperit creșteri ale telomerazei, în legătură cu reducerea disconfortului psihologic.

    ”Mintea are o mare influență asupra corpului. Dacă devii anxios, inima ta începe să bată mai repede și stomacul se agită,” spune Blackburn. ”Dar nu știm încă [dacă meditația este legată de] o reducere a hormonilor de stres. Fiziologia este foarte complexă.”

    Dovezi recente sprijină această legătură: un studiu publicat în această lună în Arhivele de Psihiatrie Generală (Archives of General Psychiatry) au arătat că meditația Atenției Conștiente (Mindfulness Meditation) poate reduce recidiva la pacienții care s-au recuperat după o depresie, la fel de bine ca și antidepresivele (mai multe detalii, aici.)

    Desigur, creșterile telomerazei observate în studiul de față ar putea fi datorate unui alt factor necunoscut care separă meditatorii de cei din grupul de control. Acesta este un alt motiv pentru care este prea devreme să sugerăm ca intervențiile de reducere a stresului asupra minții-corpului, precum meditația, să fie prescrise ca tratament pentru orice boli sau tulburări. Studiul nu a arătat deasemenea nici că meditația prelungește efectiv viața, ci doar că poate crește activitatea unei enzime care este asociată cu longevitatea.

    Totuși, cercetarea asupra meditației se extinde dramatic, cu studii care o găsesc de ajutor în durere, în depresie, dependență și multe alte boli. ”Este un dialog foarte interesant care are loc,” spune Marlat despre cercetare.”Funcționează pentru multe probleme clinice diferite. Este foarte promițător.”

    Sunetul acela pe care-l auziți în fundal? Milioane de noi meditatori, incantând ”Om.”

    (Sursa web: http://healthland.time.com/2010/12/23/could-meditation-extend-life-intriguing-possibility-raised-by-new-study/)

    Copyright, pentru prezenta versiune în limba română: Osho Joy Meditation Center

    Traducere și adaptare din limba engleză: Marius Lazăr

    Atenţie: dacă doriţi să republicaţi (parțial sau integral) acest articol, vă rugăm să adăugaţi la finalul articolului:

    ”Articol preluat de aici: http://oshojoy.ro/studiu-stiintific-meditatia-longevitatea-si-telomerii/

    Comenteaza cu profilul de Facebook :

Leave a Reply

Your email address will not be published.