Osho, despre a linisti mintea vs non-mintea

A existat o lungă neînțelegere despre aceste două lucruri: a păstra mintea liniștită și starea lipsită de minte. Au fost mulți oameni care au crezut că ele sunt sinonime. Ele par a fi sinonime, dar în realitate ele sunt la fel de îndepărtate pe cât pot fi două lucruri, și nu există nici o cale de a le uni.

Să încercăm așadar să găsim mai întâi semnificațiile exacte ale acestor două cuvinte, pentru că întreaga sutră a lui Ta Hui din această seară are de-a face cu înțelegerea diferenței.

Diferența este foarte delicată. Un om care care își păstrează mintea liniștită și omul care nu are nici un fel de minte vor arăta exact la fel din exterior, pentru că omul care-și păstrează mintea liniștită e și el tăcut. Dedesubtul tăcerii sale este un mare tumult, dar el nu-i permite să iasă la suprafață. El controlează foarte mult.

Omul fără nici o minte, sau în starea lipsită de minte, nu are nimic de controlat. El este doar tăcere pură, fără nimic reprimat, fără nimic disciplinat – doar un pur cer gol.

Sursa foto: http://www.sxc.hu/

Suprafețele pot fi foarte înșelătoare. Cineva trebuie să fie foarte alert la aparențe, pentru că ei arată amândoi la fel din exterior – ambii sunt tăcuți. Problema nu ar fi apărut dacă mintea liniștită nu ar fi fost ușor de obținut. Este ușor de obținut. Starea lipsită de minte nu este atât de ușor de obținut; nu este ieftină, este cea mai mare comoară din lume. Mintea poate juca jocul lui a fi tăcut; poate juca jocul de a fi fără gânduri, fără emoții, dar ele sunt doar reprimate, complet vii, gata să sară afară în orice moment. Așa-zisele religii și sfinții lor au căzut în greșeala de a liniști mintea. Dacă continui să stai tăcut, încercând să-ți controlezi gândurile, nepermițând emoțiilor tale să apară, nepermițând nici un fel de mișcare în interiorul tău, încet, încet, va deveni obiceiul tău. Aceasta este cea mai mare amăgire din lume pe care poți să ți-o oferi, pentru că totul este exact la fel, nu s-a schimbat nimic, dar pare că ai trecut printr-o transformare.  Starea de non-minte sau lipsită de minte este exact opusul liniștirii minții – înseamnă a trece dincolo de minte. Înseamnă a creea o asemenea distanță între tine și minte încât mintea devine cea mai îndepărtată stea, la milioane de ani lumină depărtare, iar tu ești doar un observator. Când mintea este liniștită tu ești cel care controlează. Când mintea nu este, tu ești observatorul. Acestea sunt semnele care fac diferența.

Când controlezi ceva, ești în tensiune; nu poți să fii lipsit de tensiune, pentru că ceea ce este controlat încearcă în permanență să se răzvrătească împotriva ta, ceea ce este înrobit vrea libertate. Mintea ta, mai devreme sau mai târziu va exploda cu vârf și îndesat.

O poveste pe care am iubit-o… Într-un sat, era un om cu o fire foarte furioasă și agresivă, atât de violent încât își ucisese soția, pentru ceva mărunt. Întregului sat îi era teamă de acel om pentru că el nu știa alt argument decât violența.

În ziua în care și-a ucis soția, aruncând-o într-o fântână, un călugăr jainist trecea pe acolo. Se adunase o mulțime, și călugărul jainist a spus: ”Mintea aceasta plină de furie și violență te va duce spre iad.”

Situația era de așa natură încât omul a spus: ”Și eu vreau să fiu tăcut așa cum ești tu, dar ce pot face? Eu nu știu nimic. Când mă cuprinde furia sunt aproape inconștient, și acum mi-am ucis chiar iubita mea soție.”

Călugărul jainist a spus: ”Singura cale de a liniști mintea, care este plină de furie și violență și mânie, este de a renunța la lume.” Jainismul este o religie a renunțării, și renunțarea supremă este să renunți chiar și la haine. Călugărul jainist trăiește gol, pentru că nu i se permite să aibe nici măcar haine. Omul era genul foarte arogant, și asta a devenit o provocare pentru el. În fața mulțimii, el și-a aruncat și hainele în fântână, peste soția sa. Întregului sat nu-i venea să creadă; chiar și călugărul budist a început să se teamă puțin: „E nebun, sau ce?” Omul a căzut la picioarele sale și a spus: ”Poate că ție ți-au fost necesari zeci de ani pentru a ajunge la etapa renunțării…Eu renunț la lume, renunț la tot. Sunt discipolul tău – inițiază-mă.” Numele său era Shantinath, iar shanti înseamnă ”pace”. Se întâmplă adesea…dacă vezi o femeie urâtă, cel mai probabil numele ei va fi Sunderbhai, care înseamnă ”femeie frumoasă.” În India oamenii au un mod ciudat…orbului îi dau numele Nayan Sukh. Nayan Sukh înseamnă ”cel căruia ochii îi oferă o mare plăcere.” Călugărul jainist a spus: ”Ai un nume minunat. Nu îl voi schimba; îl voi păstra, dar din acest moment trebuie să-ți amintești că pacea trebuie să devină însăși vibrația ta.”

Omul s-a disciplinat, și-a liniștit mintea, a postit îndelung, s-a torturat și în curând a devenit mai celebru decât maestrul său. Oamenii furioși, aroganți, egoiști, pot face lucruri pentru care oamenii pașnici vor avea nevoie de ceva timp. El a devenit foarte faimos și mii de oameni veneau doar să-i atingă picioarele.

După douăzeci de ani era în capitală. Un om din satul său venise cu o anumită treabă și s-a gândit: ”Ar fi bine să merg să văd ce transformare s-a petrecut cu Shantinath. Circulă atâtea povești – că a devenit un cu totul alt om, că vechiul său sine s-a dus și o ființă nouă, proaspătă a răsărit în el, că a devenit cu adevărat pace, liniște, calm.”

Așa că omul s-a dus cu un mare respect. Dar când l-a văzut pe Muni Shantinath, văzându-i fața, ochii, nu a crezut că a fost vreo schimbare. Nu era acolo nici o grație care radiază inevitabil dintr-o minte care a devenit tăcută. Acei ochi încă erau egoiști – de fapt, deveniseră și mai centrați pe egoism. Prezența omului era chiar și mai urâtă decât era înainte.

Totuși, omul s-a apropiat. Shantinath l-a recunoscut pe cel care fusese vecinul său – dar acum era sub demnitatea sa să-l recunoască. Omul a văzut deasemenea că Shantinath îl recunoscuse, dar se prefăcea că nu l-a recunoscut. S-a gândit: ”Asta arată multe.” S-a dus aproape de Shantinath și a întrebat: ”Pot să-ți pun o întrebare? Care este numele tău?”

Natural, o mare furie a apărut în Shantinath pentru că el știa că acest om știa foarte bine care era numele lui. Dar totuși s-a controlat și a spus: ”Numele meu este Muni Shantinath.”

Omul a spus: ”Este un nume frumos – dar memoria mea e foarte scurtă, poți să-l mai repeți odată? Am uitat…ce nume ai spus?”…

Asta era prea mult. Muni Shantinath obișnuia să poarte cu el un baston. Și-a luat bastonul în mână, uitând totul – douăzeci de ani de control al minții – și a spus: ”Mai întreabă odată și am să-ți arăt eu cine sunt. Ai uitat? – Mi-am ucis soția, sunt același om.”

Numai atunci a recunoscut el ce se întâmplase…într-un singur moment de inconștiență a realizat că douăzeci de ani s-au dus pe apa sâmbetei; el nu se schimbase absolut deloc. Dar milioane de oameni simt o mare tăcere în el…Da, el a devenit foarte controlat, el se reprimă, și a fost răsplătit. Atâta respect și el nu are nici o îndreptățire pentru acel respect – atâtea onoruri, chiar și regii vin să-i atingă picioarele.

Așa-zișii voștri sfinți nu sunt altceva decât animale controlate. Mintea nu este altceva decât o lungă moștenire a trecutului tău animalic. Îl poți controla, dar mintea controlată nu este mintea trezită.

Procesul controlului și al reprimării și al disciplinării este învățat de toate religiile, și din cauza învățăturii lor greșite, umanitatea nu s-a mișcat nici măcar cu un centimetru – rămâne barbară. În orice moment, oamenii încep să se ucidă între ei. Nu e nevoie de mai mult de un moment pentru a se pierde pe ei; ei uită complet că sunt ființe umane, și că ceva mai mult, ceva mai bun se așteată de la ei. Au fost foarte puțini oameni care au fost capabili să evite această amăgire de a controla mintea și a crede că au atins starea lipsită de minte.

Pentru a atinge starea lipsită de minte, un proces cu totul diferit este implicat: eu îl numesc alchimia supremă. Constă dintr-un singur element – acela al observării.

Sursa foto: http://www.sxc.hu/

Gautama Buddha trece printr-un oraș, când o muscă vine și se așează pe fruntea sa. El vorbește cu partenerul său de drum, Ananda, și continuă pur și simplu să vorbească și își mișcă mâna ca să îndepărteze musca. Apoi, brusc, recunoaște că mișcarea mâinii sale a fost inconștientă, mecanică. Pentru că vorbea în mod conștient cu Ananda, mâna a îndepărtat musca în mod mecanic. El se oprește și deși acum nu mai este nici o muscă, își mișcă din nou mâna conștient.

Ananda spune: ”Ce faci? Musca a fugit…”

Gautama Buddha spune: ”Musca a fugit…dar eu am comis un păcat, pentru că am făcut-o inconștient.”

Cuvântul englezesc ”păcat” este folosit numai de Gautama Buddha în înțelesul său corect. Cuvântul ”păcat” își are originea în rădăcinile care înseamnă stare de uitare, de inconștiență, de neatenție, a face lucrurile într-un mod mecanic –  și întreaga noastră viață este aproape mecanică. Continuăm să facem lucruri de dimineața până seara, de seara până dimineața, ca niște roboți.

Un om care vrea să intre în lumea stării lipsite de minte trebuie să învețe un singur lucru – un singur pas și călătoria este încheiată. Acel singur pas este să faci totul cu atenție; îți deschizi ochii cu atenție; mergi, faci pașii având o stare de alertă interioară, de conștiență; mănânci, bei, dar nu permite niciodată mecanicității să pună stăpânire pe tine. Acesta este singurul secret alchimic al transformării.

Un om care poate face totul complet conștient devine un fenomen luminos. El este o lumină în totalitate, și toată viața sa este plină de parfum și de flori. Omul mecanic trăiește în găuri negre, în găuri murdare. El nu cunoaște lumea luminii; el este ca un om orb. Omul lucidității este cu adevărat omul care are ochi.

Osho, The Great Zen Master Ta Hui, Chapter 28.

Sursa web: http://o-meditation.com/2010/01/07/stilling-the-mind-vs-no-mind-osho/

Copyright© OSHO International Foundation

Copyright, pentru versiunea în limba română: Osho Joy Meditation Center

Traducere și adaptare din limba engleză: Marius Lazăr

Atenţie: dacă doriţi să republicaţi (parțial sau integral) acest articol, vă rugăm să adăugaţi la finalul articolului:

”Articol preluat de aici: http://oshojoy.ro/osho-despre-a-linisti-mintea-vs-non-mintea/”

Comenteaza cu profilul de Facebook :