• Osho despre ”descivilizare” si furia generica…

    Posted on June 3, 2013 by in Meditatii active, Uncategorized

    În momentul în care stai pentru câteva momente în tăcere, tot felul de prostii încep să zboare în capul tău, ca și cum de abia așteptau;  când te așezi pentru meditație, ele vor veni.

    Nu era așa în trecut – omul primitiv era simplu. Omul primitiv nu a avut niciodată nevoie de ceva gen grup de Terapie Primară. El era deja primitiv!

    Ai devenit atât de civilizat încât trebuie mai întâi ca civilizația ta să fie scoasă afară din tine. Aceasta este funcția Terapiei Primare: te face din nou primitiv, te aduce la starea de inocență. Nici un om primitiv nu a avut nevoie vreodată de ceva precum (terapia) Encounter (Confruntarea); toată viața sa era o confruntare.

    Însă acum, când vrei să lovești, spui ”bună ziua”, și când vrei să ucizi, zâmbești. Nu numai celălalt este înșelat, și tu crezi la rândul tău că zâmbetul este real. Oamenii sunt atât de politicoși încât te tolerează, te acceptă; ei nu se uită la ce faci. Dacă nu te amesteci cu ei, te lasă în pace.

    Toți trăiesc o viață dublă: viața socială, care este formală, și viața privată, care este exact opusul.

    Vei avea nevoie de anumite procese prin care ești adus la sinele tău autentic, astfel încât dualitatea ta să fie aruncată, pentru a putea vedea pentru prima oară cine ești.

    Moralitatea voastră, așa-zisele voastre religii – toate vă învață un soi de dualitate; toate te fac să fii pseudo. Ele vorbesc despre adevăr, dar e doar simplă vorbărie. Ele nu te fac autentic; te fac să fii lustruit, politicos, civilizat. Ele te învață cum să fii bun în mod formal. Îți dau o suprafață frumoasă și nu au deloc grijă de ființa ta interioară, care este adevăratul tău sine, și tu ai tendința să uiți de adevăratul tău sine.

    Iluminarea înseamnă să îți vezi adevărata ființă.

    Ai devenit atât de obișnuit și atașat de ireal. Trebuie să fii lovit ca să te întorci la realitatea ta.

    Am conceput metode dinamice, haotice, doar pentru a-ți da o sclipire din nou a copilăriei tale pure, când erai, încă, necontaminat, nepoluat, neotrăvit, necondiționat de societate…când erai așa cum te-ai născut, când erai natural.

    Sursa foto: http://www.sxc.hu/

    Societatea te modelează în anumite tipare. Îți distruge libertatea. Ia toate celelalte alternative de la tine; forțează o anume alternativă asupra ta. Te forțează și te presează în atâtea moduri subtile încât trebuie să o alegi. Desigur, îți dă și ideea că tu o alegi.

    Am auzit:

    Când Ford a început să fabrice mașini, avea o singură culoare, negru. El își arăta mașinile clienților și spunea: ”Puteți alege orice culoare…cu condiția să fie neagră!”

    Asta fac oamenii copiilor lor. Poți să fii oricine dorești,  cu condiția să fii un hindus sau un mahomedan sau un creștin. Dacă te comporți astfel, ești liber, ești absolut liber. Ei continuă să creeze o fațadă a libertății și continuă să creeze în același timp o sclavie profundă.

    Trebuie ca tu să fii aruncat înapoi în realitatea ta. Și uneori chiar și metode crude sunt necesare. Maeștrii Zen care își bat discipolii: nu poți spune că asta e o metodă foarte compasivă. Este o metodă crudă, însă apare dintr-o mare compasiune. Și uneori ceea ce nu poate fi predat poate fi provocat de maestru dându-ți o palmă peste față.

    O metodă haotică, dinamică, este o metodă foarte crudă.

    Nu este ca o dulce rugăciune; este amară, dar poate curăța mult praf de pe ființa ta. Poate aduce o mare trezire pentru tine. Poate deveni primul tău satori (stare de iluminare- n.tr.). Doar un angajament 100% este necesar.

    Osho The Dhammapada: The Way of the Buddha (Dhammapada: Calea lui Buddha)

    (Sursa web: http://www.activemeditation.com/ActiveMeditations/Aspects/Civilization.html)

    NU SUNT NICIODATĂ LINIŞTIT ÎN INTERIOR. ESTE MEREU O ANUMITĂ FURIE ÎN MINE PE CARE NU O ÎNŢELEG ÎNCĂ. CEVA ÎMI SPUNE SĂ FIU LINIŞTIT, SĂ TAC, DAR AM DIFICULTĂŢI ÎN A ASCULTA ACEA VOCE DIN INTERIOR CARE SPUNE SĂ FIU LINIŞTIT. ÎMI E TEAMĂ DE EA.

    Pur şi simplu nu mai reprima furia. Orice a rămas trebuie scos afară, pentru că aceasta este singura cale de a fi cu adevărat liniştit.

    Poţi să te linişteşti în mod forţat, dar acea linişte va fi, mai devreme sau mai târziu, tulburată, pentru că imediat sub ea, furia fierbe şi îşi aşteaptă momentele şi ocaziile. Atunci continui să stai pe un vulcan. Totul pare liniştit când vulcanul nu erupe, nu este activ, dar el se pregăteşte în interior. O anumită furie a ieşit la suprafaţă, alta este încă acolo…iar furia care a ieşit afară era superficială. Furia care are nevoie să iasă afară este mai profundă. De aceea este dificil să o înţelegi.

    O parte a furiei este inteligibilă, pentru că este legată de oameni, de situaţii. Poţi să înţelegi de ce eşti furios, „de ce”-ul este limpede. Dar când acest strat, acest strat superficial de furie este aruncat, atunci brusc ajungi la o sursă de furie care nu este legată deloc de exterior, care e pur şi simplu o parte din tine. Nu te-a jignit nimeni, de fapt nu există nici o scuză pentru a fi furios – şi ea e acolo. Devine foarte dificil de înţeles, pentru că nu poţi arunca responsabilitatea pe nimeni altcineva.  Acum este ceva care e în interiorul tău, care îţi aparţine.

    Noi am fost învăţaţi că furia vine numai într-o anumită situaţie tensionată. Asta nu este adevărat. Noi ne naştem cu furia; e parte din noi.

    În anumite situaţii iese la suprafaţă; în anumite situaţii este inactivă, dar este acolo. Deci, mai întâi cineva trebuie să arunce furia care este legată [de ceva], şi apoi el ajunge la sursa mai profundă de furie care nu este legată de nimeni altcineva…cu asta te-ai născut. Nu este adresată cuiva, şi aceasta este problema în a o înţelege. Dar nu este nevoie să o înţelegi. Doar arunc-o, nu pe cineva, ci pe o pernă, pe cer, pe Dumnezeu, pe mine! Doar a arunca este esenţial.

    Pentru că este nelegată de ceva, trebuie să fie absurd. Nu ştii unde să o arunci, cum să o arunci, pe cine să o verşi. Dacă o verşi pe cineva, te vei simţi foarte vinovat pentru că celălalt nu a meritat-o deloc. Acesta e misterul ei, şi te face să te simţi foarte tulburat.

    Sursa foto: http://www.sxc.hu/

    Asta se va întâmpla cu fiecare emoţie. Există o parte a iubirii care este legată de cineva.  Apoi, dacă mergi mai profund, într-o zi vei ajunge la sursa iubirii care este neadresată. Nu se îndreaptă spre cineva; e pur şi simplu acolo, acolo în interior. Şi acelaşi lucru e valabil cu tot ceea ce simţi. Totul are două feţe.

    Una, partea inconştientă, partea mai profundă, e pur şi simplu cu tine, iar partea superficială este funcţionarea acestui strat mai profund în relaţie. Oamenii care rămân superficiali uită mereu complet de propriile comori interioare. Când arunci afară furia interioară, ajungi faţă în faţă cu iubirea interioară, compasiunea interioară. Gunoiul trebuie aruncat afară  astfel încât să poţi ajunge la cel mai pur aur din interiorul tău.

    Deci, fă-ţi un reper: nu încerca să o înţelegi.

    Aceasta este una din problemele de bază cu care se confruntă tot Occidentul, mintea modernă: noi încercăm să înţelegem totul…iar viaţa este în esenţă un mister.

    Îl poţi trăi, dar nu îl poţi înţelege. Dacă insişti că trebuie să înţelegi, atunci vei rămâne superficial. Intelectul merge doar la suprafaţă, doar până la un punct; apoi nu poate merge mai profund. Profunzimea nu este dimensiunea intelectului; lungimea este dimensiunea intelectului. Aşa că dacă vrei să cunoştii detalii, intelectul îţi poate da multe, tot mai multe, dar nu poate pătrunde în nici un fel de profunzime. Nu poate săpa în nici un fapt, pe dimensiunea profunzimii, vertical. Deci uită de asta. Nu este nevoie să înţelegi.

    Furia este acolo; asta e de ajuns să ştii. Şi trebuie aruncată afară, pentru că dacă furia rămâne în tine, nu te vei simţi niciodată tăcut şi liniştit; va continua să ardă ca un foc în interior. Va continua să caute scuze în exterior, şi dacă nu o arunci fără nici o scuză, o vei arunca cu o scuză anume – iar atunci problema e mai complicată. O arunci pe soţie, pe copii, pe prieten, pe cineva; atunci creezi mai multe complexităţi pentru tine, pentru că ai pierdut esenţialul.

    Deci, aceasta e o intuiţie bună. Foloseşte-o acum.

    Osho: “Above All, Don’t Wobble” (Mai presus de toate, nu şovăi)

    (Sursa web: http://www.activemeditation.com/ActiveMeditations/DynamicStage2/Anger.html)

    Copyright, pentru versiunea în limba română: Osho Joy Meditation Center.

    Traducere și adaptare text: Marius Lazăr

    Atenţie: dacă doriţi să republicaţi (parțial sau integral) acest articol, vă rugăm să adăugaţi la finalul articolului:

    ”Articol preluat de aici: http://oshojoy.ro/osho-despre-descivilizare-si-furia-generica/

    Comenteaza cu profilul de Facebook :

    Post Tagged with , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.